INTO THE LAND OF LIGHT
Pe timpul sezonului rece este chiar o provocare să pășești într-un astfel de tărâm. Nu-i așa? Dar când este vorba de artă, multe lucruri imposibile devin posibile.
Despre artista Elena Ghiță vă scriu următoarele:
Trăiesc prin culoare, ghidându-mi pașii spre acea lume a necunoscutului, minunii, explorând, căutând. Pe drum apare lumină dar și întuneric. Căutarea este o luptă cu mireasma analizei și contemplării. Vino cu mine spre acel tărâm unde muzica prinde formă, unde culoarea își regăsește muzica, unde aerul este un dans, unde libertatea………
Ei bine, când veți vizita site-ul cu lucrările mele: http://elenaghita.com/, aș vrea să rămâneți măcar cu un singur cuvânt pe buze: lumină. Iar cu un zâmbet să-l topiți pentru ca acesta să ajungă în inimă.
Iar inima care este ca un mic Soare va recunoaște acest cuvânt, născut din marele Soare.
Lucrările poartă o deviză: Ars Honoris Aeternitatis (Arta onorează eternitatea).
Până aici, doar idealuri, nu-i așa? Fără mâzgăleli despre care să râdeți și să spuneți că majoritatea artiștilor sunt razna.
Câteodată, dacă veți vedea mâzgăleli,
vă puteți gândi, că sunt reprezentarea haosului, a durerii interne și externe.
Revenind, la lucrări și viziune, în proiectul To the land of far away este vorba despre o călătorie care trece prin mai multe culturi, ca apoi, eroii să meargă spre acel ceva misterios ce este dincolo de formă.
Apoi, proiectele: Ladies from the desert, Cucuteni Goddess sunt cultural și vizual diferite dar toate vorbesc despre feminitate, eternul feminin în cultura neolitică de exemplu și condiția femeii în proiectul doamnelor din deșert.
Toate aceste lucrări și multe altele sunt construite cu ajutorul anumitor elemente din natură sau Univers. Fiecare dintre ele sunt foarte bine alese, urmând o narațiune clară pentru a lăsa la o parte confuzia.
Însă misterul rămâne. Deși, câteodată am pictat un personaj mergând pe o cărare într-o pădure încețată. Lucrarea are un aer misterios care te atrage acolo. Poți simți parfumul de brad.
Fără să mă pierd în detalii, ca și stâlp de susținere în mai toate lucrările, proiectele picturale, fotografice este: libertatea. Toți eroii și eroinele mele sunt în căutarea ei. Mergând, dansând, contemplând, luptând.
LIBERTATE. Este cel mai scump cuvânt. Căci puțini dintre noi îl putem însuși. Rămâne un ideal nu-i așa? Dar și un țel pentru care trebuie și vrem să luptăm.
Vedeți voi dragii mei, cum arta nu este doar un ideal, cât un țel. Arta nu este numai o ocupație a artiștilor. Pentru mine este desigur o profesie și un izvor. Pentru voi trebuie să fie acel izvor, fără de care inima voastră s-ar usca.
Arta este lumină. Pentru că arta nu poate exista fără lumină. Nici fizic, tehnic, spiritual. În nici un fel. Nu există culoare fără lumină. Putem trăi într-o lume fără culori? Știm cu toții răspunsul. Dar câți înțeleg? Atunci, este nevoie de lumină. De Soare.
După cum spunea domnul W. Turner: The Sun is God.
Și nu vorbesc aici de nici o instituție. Nu putem instituționaliza Soarele. Nu putem cuprinde ce cuprinde totul.
V-am adus în ceață? Cam așa este, când începe un artist să vorbească sau să scrie.
În final, cel mai bine este să priviți lucrările. Și să vă imaginați cum ar arăta în realitate. O lucrare de 15/15 cm sau 150/150m. Când emoția devine palpabilă.
Pentru că vorbeam despre libertate, vă asigur că, după ce veți explora http://elenaghita.com/ veți găsi acel imbold de a căuta, de a merge spre țelul cel mai înalt.
Cam aceasta ar fi pe scurt despre viziunea artistică ce doresc să o transmit.
Mulțumesc,
Elena Ghiță